Cine si cum vinde carnea de iepure de casa

Prin Ordinul nr. 7 din 18.01.2001 şi Ordinul nr. 559 din 4.12.2002 emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor s-au aprobat „Normele sanitar veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii de iepure de casă şi vânat de crescătorie”.

Conform acestor Ordine, carnea de iepure de casă poate să fie produsă într-o întreprindere autorizată sanitar-veterinar şi supusă acestui control, provine de la animale crescute într-o fermă sau într-o zonă care nu este supusă unor interdicţii pentru motive de poliţie sanitară, de la animale care au fost supuse unei inspecţii antemortem şi evaluate ca apte pentru tăiere, sacrificate în condiţii de igienă satisfăcătoare şi supusă unei inspecţii postmortem, fiind acceptată doar cea care nu a prezentat nici o alterare.



Condiţii pentru livrare

În general se poate comercializa carnea de iepure de casă care poartă o marcă de sănătate. Autoritatea veterinară competentă poate, prin derogare, să autorizeze comercializarea directă printr-un unic producător a cărnii de iepure de casă şi în special pentru consumul său propriu, comercializarea cărnii proaspete de iepure de casă în mici cantităţi limitate, crescătorilor care produc iepuri de casă la scară mică.

Aceştia pot livra carne proaspătă de iepure de casă fie direct consumatorului final, pe pieţele locale cele mai apropiate de exploataţiile lor, fie la un detailist în vederea vânzării directe către consumatorul final, cu condiţia ca acel detailist să-şi exercite activitatea în aceeaşi localitate cu producătorul sau într-o localitate vecină.

De la o astfel de derogare sunt excluse: vânzarea ambulantă, vânzarea prin corespondenţă, iar pentru detailişti, vânzarea pe piaţă.



Inspecţia postmortem

Inspecţia postmortem a iepurilor de casă impune realizarea inspecţiei vizuale a animalului după tăiere, palparea şi, când se impune, incizia plămânilor, ficatului, splinei, rinichilor şi părţilor carcasei care prezintă modificări, investigarea anomaliilor de consistenţă, culoare, miros şi gust (când se impune), precum şi examenul de laborator (când este necesar).

Iepurii sunt declaraţi necorespunzători consumului uman când la inspecţia postmortem se constată următoarele: boli transmisibile la oameni sau animale, tumori maligne sau multiple, abcese multiple, infestare parazitară extinsă în ţesuturile subcutanate sau musculare, prezenţa reziduurilor de substanţe interzise sau reziduuri peste nivelurile permise de legislaţia în vigoare (inclusiv substanţe cu efect farmacologic), intoxicaţie, răni întinse sau înfiltraţii extinse cu sânge sau ser, modificări de culoare, gust şi miros.

Rezultatele inspecţiei antemortem şi postmortem se înregistrează de către medicul veterinar oficial. Prezenţa bolilor enumerate anterior şi a reziduurilor, vor fi comunicate autorităţilor veterinare competente, responsabile de supravegherea efectivului din care provin animalele, precum şi persoanei responsabile pentru efectivul respectiv.



Marca de sănătate

Marca de sănătate publică se va aplica sub responsabilitatea medicului veterinar oficial (desemnat de autoritatea veterinară centrală), pe carcase neambalate, pe alt ambalaj al carcaselor ambalate sau pe un alt ambalaj al părţilor carcaselor ori al viscerelor ambalate în cantităţi mici. Marca de sănătate publică se va aplica şi pe pachetele mari.

După inspecţia postmortem, carnea de iepure de casă se refrigerează la temperaturi care nu trebuie să depăşească niciodată -4°C sau se congelează la temperaturi de până la -12°C.

Carnea de iepure de casă va fi astfel expediată încât în timpul transportului aceasta să fie protejată de orice posibilitate de contaminare. Vehiculele utilizate pentru transport vor fi echipate astfel încât să asigure temperaturi stabile.